Universul Interior

Cu cat trece timpul, cu atat imi dau seama de cazuri in care medicina a facut progrese incredibile. Sper si am incredere ca medicatia se va dezvolta expronential in anii urmatori, la fel si aparatura.

Pe masura ce ma incant de progresele medicale, ma dezgust de medici care te cheama la operatie fara a avea nevoie. In plus, au inca deficiente in a te trata ca om. Chiar este o scuza ca sunt prost platiti?

Un medic iti va da o asigurare doar dupa ce sunt toate analizele perfecte, iar si atunci iti va spune ca mai e risc. Ma gandesc la cazurile in care nu medicul, ci terapeutii energetici au linistit persoane ca nu au nimic grav. La medic totul este difuz pana in ultima clipa. Ori capacitatea ta de regenerare este potentata de incredere. Le e teama de a nu gresi. Iar teama asta ii blocheaza. E mai important sa nu greseasca decat sa iti dea incredere.

Sa integrezi viata in tine, sa integrezi bucuriile si tristetile, timpul si lipsa timpului, sa ntegrezi soarele si ploaia si toate senzatiile tale.

Multa vreme inteleptii, smeritii, cei plini de virtuti au incercat sa se elibereze de tot, intr-o detasare de aceasta lume. S-au eliberat de toti si de toate, de propriile ganduri, de amintiri, de sentimente, ramanand sa simta doar iubirea catre Dumnezeu si cele ale sale. Dar viata este si ea de la Dumnezeu, spun unii. Viata este daruita de Dumnezeu si prezenta sa se simte in fiecare clipa, spun unii. Atunci de ce sa cautam atingerea divinitatii in izolare, in detasare, in eliberare de aceasta viata?

Sa incercam sa integram in noi, in structurile noastre tot ceea ce viata, cu bune si rele, si sa le topim in stralucirea iubirii noastre interioare. Chiar daca am uitat, avem puterea sa topim piedicile, necazurile, incercarile in inima noastra de lumina. Integrand totul in noi, devenim completi. Este opusul detasarii. Totul devine parte din tine. Si e o forma de cunoastere. Se ajunge la armonie fara lupta renuntarii. Totul e in tine si totul devine armonie. Luptele interioare se topesc in inima ta de lumina.

Integrarea este o noua solutie si poate inlocui detasarea.

Briza hispanica patrunde Romania. Ganduri de tarmuri calduroase, mangaieri calduroase de vant continuu primavaratic, se astern acum in fata noastra, doar ca intr-un ocean al realitatii. Cati nu ne-am dorit oare sa traim caldura Spaniei. Cati nu ne-am dorit sa fie atat de cald, incat sa stam iarna intr-un tricou sumar?! Sa fie cald si vreme blanda, sa ne simtim lejeri, neimpovarati de paltoane. Ah, gerul care patrundea odata si brazda pielea, ce te mai facea sa ravnesti la coasta spaniola!

Simtim oare acum, cand avem toata aceata caldura hispanica in fata noastra, un dor ascuns al subconstientului catre gerul inzapezit al unei ierni aspre? Era rau, era greu, supravieturiea e atat de grea pe timp de minus 10 grade. Focul intern nu ajunge la minus 10 grade. Acum e foc si afara si in noi, si fpocul nostru se inteteste, caci soarele il sustine. Facem fata focului? Doar l-am dorit!

Dorim ascuns, in clipe ale amintirii noastre, sa pasim in zapada de un metru? Era alba. Acum e foc.

Pacle negre se astern peste vietile mai mult sau mai putin incercate ale celor din jur. Toata lumea simte tremurul unor incercari peste masura. Se amintesc povesti despre sfarsituri si despre inceputuri. Se cauta semne, iar atunci cand nu se cauta, ele sunt atat de evidente, incat, daca mai aveai nevoie de confirmari, le ai in fata. Viata ta si viata celor din jur, te simti observator si participant direct in acelasi timp. pacla incercarilor loveste si loveste de ceva vreme. 2007 a rasturnat calmul care se reinstaurase in 2006. Te intrebi ce se intampla, sau nu te mai intrebi nimic.

Sa nu renuntam la lupta! Incercarile sunt atat de grele, se poate vedea cu ochiul liber ca ceva se intampla. Dintr-o astfel de lupta poti iesi invingator sau invins. Niciodata nu este sigur cum vei iesi. Dar daca renunti, este clar cum vei iesi. De aceea trebuie sa lupti. Oricat de grele ar fi incercarile acestor zile, trebuie sa trecem prin ele cu incredere si cu forta psihica de a nu renunta.

Lumina invierii Domnului Iisus Hristos va aduce stele de lumina in noi, va dezveli sufletele noastre de umbra. Atat timp cat noi rezistam, de inviere vom primi ajutor adunat de secole pentru a fi dat. Increderea ne va apropia de adevarata noastra putere. Ziduri se vor darama pentru a lasa lumina invierii lui Iisus sa patrunda direct in inima sufletului nostru. Iar de acolo, ea se va revarsa asupra omenirii. Vom primi puterea implinirii binelui, intr-un drum de curaj. Ne vom uni cu tot ceea ce am fost vreodata, vom intelege, iar apoi vom avea puterea sa ne indreptam spre noi culmi. Paradisul ni se va arata, bariera timpurilor va fi sparta, pentru multi, pentru cei mai multi dintre noi.